Mai ştii când te-am legat de una și de alta, De parcă existai Într-o cameră verde undeva în Paris? Coborai în fiecare zi și-ți luai un corn
Mi-am prins mâna stângă în uşă la tine, Și bat cu cea dreaptă ca să-mi deschizi, S-o prind şi pe asta Şi să rămânem aşa, împreună: Eu
M-am trezit pe la amiază, puțin înainte Îmi curgea sânge din nara dreaptă Și-mi lipseau trei parale și-un dinte Am visat pesemne iar că încă e rai
Te-oi iubi şi azi şi mâine, Cum iubeşte untul pâine. Dacă arzi de nerăbdare, Dă-i un vârf de sare! Te-oi iubi şi azi şi mâine, Cum sunt
Te gândeşti ce-ar putea să iasă prost când toată lumea cântă aiurea pe străzi închise de unde nimeni nu cumpără pâine, nici marmeladă nu găseşti unde nu
Am distrovít străúvnice lipoáve Retrigănínd taráscove emévici Și plingătrúni avâscovínd oțoáve Melinăstrésc fugálii penitrévici Câte stragóvnice neclipsuríte dóviți Și jíntele leptúri ce ogrăvésc fiscoáne De ungrăvíte nemfírițe
Iar dacă dragoste nu mai e, să facem scandal! Să deschidem porțile celui mai mare spital! Ia ocaua mică, dar să nu-mi porți pică, Și dă-mi carul
Să mai fim iar copii… n-ai dori? Dar o zi nu-i destul să putem iar zâmbi Ca și cum nici n-am plâns Zise ea. Să
As vrea să cred că plopii n-au ars aiurea ca snopii Snopiți prea devreme, de copii, și puși pe rug de copii Aș vrea să
Opreşte un moment ca să nu-ți fie teamă Strivește gândul rău şi moartea cu talent Privește printre palme viața ta de seamă Trăiește ca și
© 2024 Poesii ⋅ All rights reserved ⋅ Privacy policy
© 2024 Poesii ⋅ All rights reserved ⋅ Privacy policy
