M-ai mințit că muzele vor fi soții, Mi-ai turnat cerneala pe hârtii, Umblu ca o boare, vreau să știi Că sânt sigur. Te-am mințit că buzele îți vor șopti Ți-am adus ofranda ce-ai [...]
M-ai mințit că muzele vor fi soții,
Mi-ai turnat cerneala pe hârtii,
Umblu ca o boare, vreau să știi
Că sânt sigur.
Te-am mințit că buzele îți vor șopti
Ți-am adus ofranda ce-ai poftit,
Umbli ca un soare, în asfințit
Căzând singur.
Din părul tău mi-am țesut frânghii groase și cu ele m-am ancorat în realitate, în realitate nu voiam decât să ți-l mângâi, să-mi spui, mai treci odată pe-acolo, cred că am un cucui. Am trecut peste-atâtea
Bat clopte de nuntă căci ne-ați furat mirese, Bat caii pasul strașnic trezind o amintire, Ne mor vitele-n luncă și strămoșeasca pace, Ne pleacă viitorul ca la război, la muncă; Și ție să nu-ți pese? Se
A venit, a venit toamna iar tu mi-ai acoperit inima cu nimic. Ai lăsat deschisă fereastra, să mai auzi câte-un pic, un pic, măcar un pic, Cum cade fir cu fir, și scursă-n plin delir se
Cu un gând la inelare, Toți cu poftă de mâncare, Cu iubire și sudoare, Toți pe-acest Pământ; Ne ferim de oarecare, Ne iubim pe la cotoare Toți cu foaie de plecare, La primul cuvânt; Și ne
toți se duceau spre mare, eu mă duceam și mai departe de mine lumea intra în apă, eu intram să înot în gânduri tu mă iubeai dintr-un foc în cămări clandestine iar când gura răbda, așteptai
Iubirea-mi surâde şi umărul își cade, Se-apleacă spre mine înecată-n surâs, Îşi înnoadă privirea, sughiță de plâns, Între noi s-au întins iar decade. Să-mi fierbi, te rog, un ou moale! Cu coajă vreau să gust un
© 2024 Poesii ⋅ All rights reserved ⋅ Privacy policy
© 2024 Poesii ⋅ All rights reserved ⋅ Privacy policy
