Te gâdilau călcâii când ploua; Era, ziceai, un simț ca de bunică. Te-ngrămădeai sub fulgere de frică, Când pe sub noi mereu tuna. Acum te scarpini de
Hai să mulgem vacile împreună Și să ducem seara la gunoi Nopțile pierdute pe sub mână Diminețile cu ploi. Haide scoate caii și-i înhamă Să aducem zilei
Salvez drosofile din pahar Le las să soarbă cuminți de pe deget Împărtășite, betegesc bând vin de altar Și mă preaslăvesc strigând că sânt rege Mă roagă
Câte flori uscate Câte numărate Tremurate coate Goale toate Câteva și poate Câteva muşcate Înflorite, coapte Dulce noapte Câte nevorbite Câteva iubite Câte împlinite Câteva vorbite Câteodată
La coadă la mâine se stă pe două rânduri Primul rând așteaptă de ieri Iar cel de-al doilea cine știe de cât Unii vorbesc de felurite zile
Mi se întâmplă uneori să obosesc iar durerea asta de a fi obosit nu mai lasă loc niciunei plăceri. Mă întreb: Oare cât dor încape într-o milă?
In addition to getting to the moon and other small things: I don’t want anything else this month. No sugars! Not even the touch of your breast
Am distrovít străúvnice lipoáve Retrigănínd taráscove emévici Și plingătrúni avâscovínd oțoáve Melinăstrésc fugálii penitrévici Câte stragóvnice neclipsuríte dóviți Și jíntele leptúri ce ogrăvésc fiscoáne De
Mi-am prins mâna stângă în uşă la tine, Și bat cu cea dreaptă ca să-mi deschizi, S-o prind şi pe asta Şi să rămânem aşa,
Uită inima să bată, mâna să mai fie dreaptă Ochii uită să mai vadă, lacrimile să mai cadă Iar prin vene în amurgă, uită sângele
© 2024 Poesii ⋅ All rights reserved ⋅ Privacy policy
© 2024 Poesii ⋅ All rights reserved ⋅ Privacy policy
