Eu nu am președinte, n-am rege dictator, nici cancelar nu-mi caut. Sunt câine fără stăpân și latru și mușc și-mi aruncă străinii coji de pâine. Mă plimb pe sub teii altora și dorm în paturi murdare unde au murit alții, unde nu voi să mor și eu. Sunt lebădă și gâscă și zbor căutând cuibul, puii și pasărea pereche. Nu țin cu mine de cele mai multe ori iar tu ai vrea să-ți țin partea. Mă umflu în pene ca un păun transparent și cânt un cântec de privighetoare pe care nu-l aude nimeni. Voi la ce vă holbați? Ies în stradă dar nu în semn de protest ci ca să-mi plimb leșul, în mine se dau destule lupte; se cheamă minerii, se răstoarnă guverne și state și zei. Am două pancarte căprui în care-i scris cu negru adânc: ia-mi tot ce am, ține-l pentru tine sau dă-i-l cui vrei tu, oricum n-avem de niciunele cu toții. Strig tare în portavoce, cât mă țin plămânii, că eu nu vreau pământ, vreau doar pământul meu, care-i al meu fiindc-așa mi-a șoptit el în tălpi când l-am călcat prima oară. Eu n-am partid și nici legi nu trec, nu bat din palme, n-am consilier de imagine, îmi imaginez destul, nici nu mă prăpădesc de ciudă când mă lasă puterile, mint mai des și fur mai rar, îmi plac muierile. Eu nu-mi vreau țara înapoi pentru că eu n-am dat-o nimănui, nici pe contracte, nici împrumut și nici cadou de înscăunare. Eu vreau numai ce-i al meu și-anume dreptul, dreptul și numai dreptul. Dreptul de a avea drepturi. Dreptul de a nu-mi fi încălcat dreptul. Dreptul de a vorbi, de a întreba și de a răspunde. Dreptul de a trage la răspundere pe cei ce îmi încalcă drepturile. Dreptul de a trăi într-o lume dreaptă. Vreau să trăiesc într-o lume mai bună iar pentru asta vreau să mă lăsați să încerc s-o fac, vreau și dreptul ăsta. Dreptul să încerc, cum au încercat și alții înaintea mea. Dreptul de a încerca. Vreau să trăiesc în pace dar să nu credeți că nu mă pregătesc de război. Când voi mă furați pe mine, nu sunteți frații mei, nu-mi vreți binele, nu mă simt în siguranță pe lângă voi, iar asta pentru mine e declarație de război. Când voi eliberați canalii, să umble liberi printre noi, eu ce-ar trebui să fac? Să fluier? Să șuier? Să plâng? Ai dracului să fiți! Când voi vă scoateți basma curată, să fiți aleși mai marii lumii, eu ce să spun? Bravo? S-o țineți tot așa? Cu voi înainte? Cu noi înapoi? Niciodată! Înainte! Noi!
Visai
Ce contează ce încalți când mergi prin rai? Unde ții tu tinerețea când e tot ce ai, ce dai? Pe-un picior de plai iute alergai, sperai C-ai să calci ușor, plăpânde flori de mucigai, Visai…