Am vrut să scriu de păsări
Ca sa înțeleg cum e zborul,
Însă am scris despre oameni,
Și-am învățat ce e dorul.
Tu, m-ai atins cu mâna pe creștet
Și-am tresărit, căci erai o minune,
Ce-mi punea cuvântul pe deget,
Și-mi spunea tot ce nu pot spune.
Eu, pluteam de mult sub o rază,
Unde vulturii încep să se-adune;
Dar visam cum mâna creează,
Iară tot ce scriu va rămâne.
Și am vrut să scriu iar de păsări,
Ca să știu ce e, nene, zborul!?
Însă am scris despre oameni,
Și le-am prins sub pană stolul.
