03.06.2012, București, Militari
Cum gândul te poate duce atât de departe,
Atât de departe poți și tu să mergi;
Câte știi deja și cu restul din carte,
Iți ajung să ajungi și să-ncerci.
C-ai crescut dintr-odată și leșu-i mai greu,
E fiindc-ai uitat cât de sus știi să urci;
Că pădurile-s goale și goi tu și eu,
Pe pământul de-acum, cu iubirea de-atunci.
Când te-ntrebi câte vise-n culori mai rămân
După nopți aprinse și stinse în grabă,
Să reții că visele-s profetul bătrân
Ce-ți aprinde lumina și nu te întreabă.
Mergi drept, mergi strâmb sau cu dreptul în față,
Dar cu privirea-nainte, spune-i mereu:
Câte lucruri promise în zori
Și-aruncate-n găleți de amurg?
