Bat clopte de nuntă căci ne-ați furat mirese, Bat caii pasul strașnic trezind o amintire, Ne mor vitele-n luncă și strămoșeasca pace, Ne pleacă viitorul ca la
Ai gustul un metru mai moale Și gândul un centimetru mai sec, Ți-e limba sărată și tare, Ți-e sufletul un demi-sec. Iubești o păgână vâltoare De ochi
Cu buzele roşii cât carnea de vită, Mă provoacă să-i spun tot ce ştiu: C-o iubesc acum şi c-o vreau fericită, Mai presus de toate să-i scriu.
Mai ştii când te-am legat de una și de alta, De parcă existai Într-o cameră verde undeva în Paris? Coborai în fiecare zi și-ți luai un corn
Mi-am prins mâna stângă în uşă la tine, Și bat cu cea dreaptă ca să-mi deschizi, S-o prind şi pe asta Şi să rămânem aşa, împreună: Eu
M-am trezit pe la amiază, puțin înainte Îmi curgea sânge din nara dreaptă Și-mi lipseau trei parale și-un dinte Am visat pesemne iar că încă e rai
Te-oi iubi şi azi şi mâine, Cum iubeşte untul pâine. Dacă arzi de nerăbdare, Dă-i un vârf de sare! Te-oi iubi şi azi şi mâine, Cum sunt
Duceau mâna la gură și îngânau ceva… Pesemne foamea are glas de doină. Puneau cuvinte grele pe limbi de ceas… Oricum nici timpul ăsta n-are
Credeam că numai zeii râvnesc. A naibii minciună! Și oamenii latră și câinii zâmbesc A furtună. Credeam că numai zeii iubesc. A naibii minciună! Și
Am vrut să scriu de păsări Ca sa înțeleg cum e zborul, Însă am scris despre oameni, Și-am învățat ce e dorul. Tu, m-ai atins
© 2024 Poesii ⋅ All rights reserved ⋅ Privacy policy
© 2024 Poesii ⋅ All rights reserved ⋅ Privacy policy
