O ridic de brâu în vie Ce frumoasă rapsodie Nu se duce ca să vie Ca să fie casă mie Păr cu iz de iasomie Buze care vor să scrie Poezie-n flori de [...]
With teeth as sunken islands I come before thee and I smile. I have felt pain and sorrow, I’ve tasted grief and loss. I’ve known addiction and I’ve fallen from grace. I’ve put myself back together
Problematica părerii E amuzant cum în unele dimineți te trezeşti târziu, atât de târziu încât avioanele nu mai zboară, albinele nu-ți mai îndulcesc amarul iar oamenii nu se mai iubesc. N-ai citit asta nicăieri. M-am trezit
Nu-i singurătatea cea ce ne omoară, Ci statornicia dorului într-o doară. Trenul ăsta nu oprește în gară, N-ai bilet și eternitatea te-nsoară. Coboară!
Ai o tăcere în colțul buzelor, care se arcuieşte în timpuri opuse şi mă supun cam toate ce le-am lăsat nespuse; dar liniştea asta nu-i decât liniştea unei vieți trăite cu ochii larg deschişi spre marea
Din grai, pe gurile de rai, curgeam, Din neam – urgia neamului – veneam; În vis omizi înflutuream Și vorbeam când tăceam. Lumea, să fie cum o fi, doream Dreptatea – să se facă de copii
Lorem Ipsum Inspired Concept The concept of “Dor” expresses a fascinating complex of moods and states, that paradoxically are contradictory, but coexist and define us through this state of alienation specific to us, Romanians. “Dor” –
© 2024 Poesii ⋅ All rights reserved ⋅ Privacy policy
© 2024 Poesii ⋅ All rights reserved ⋅ Privacy policy
